Citeşte în cel mai recent număr:
editorial Florin DOCHIA - Religia progresului. Un eşec previzibil?Wittgenstein reia (în 1931) undeva o spusă a romanticului von Kleist (din 1811) cum că poetului i-ar plăcea cel mai mult dacă ar putea transmite gândurile şi fără cuvinte. Lucru care nu se potriveşte deloc răspunsului lui Mallarmé pentru prietenul său pictor: «Ce n’est point avec des idées, mon cher Degas, que l’on fair des vers. C’est avec des mots.»* Tot Mallarmé, în „Crise de vers”, opune discursul cuvintelor: «L’œuvre pure implique la disparition élocutoire du poète, qui cède l’initiative aux mots…» [...]
cadenţe reflexive Viorel CERNICA - Cioranianul Blaga. Luaţi (grăbiţi) cu omagierea fastuoasă – p-alocuri – a lui Emil Cioran, la centenarul naşterii sale, am uitat - nu în totalitate - de o comemorare: la jumătatea de veac scursă de la moartea lui Lucian Blaga. Desigur, pe Blaga l-am tot comemorat, omagiat etc., de câteva decenii bune. Cioran, însă, ni s-a deschis doar în ultimii zece, cincisprezece ani: poate de aceea îl căutăm mai mult, îi încercăm opera pe mai toate feţele, îi privim, cu oarecare interes, „obiectele” personale. E drept, el părea a fi deschis către noi mai demult, dar nu cred că noi am ştiut să intrăm într-o reciprocitate. [...]
cronica literară Constantin TRANDAFIR - Exegeza şi poezia. Bacovia. „Exerciţii de fidelitate”. Trec repede peste observaţia că alcătuirea unei ediţii serioase, act de cultură strict necesar, este, astăzi, în general vorbind, aproape ignorat. Astfel de iniţiativă, pe lângă faptul că indică acribie de intelectual remarcabil, nu mai aduce niciun alt fel de satisfacţie. Totuşi, cel mai asiduu investigator al operei lui George Bacovia, Constantin Călin, publică o ediţie a scrierilor bacoviene, care nu este nici completă, nici critică, ci o ediţie „Bacovia pentru toţi”. Oricum, e cea mai riguroasă (deci şi critică) dintre ediţiile aşa-zis „populare”, cum numai greii europeni mai cutează. I-aş putea zice fără a greşi: Ediţia Călin. [...]
interviu Sculptorul Gabriel Sitaru: „Trebuie să ştii să priveşti dincolo de aparenţe, să vezi miezul lucrurilor.” Sculptorul Gabriel Sitaru este prahovean, născut în 1949 la Proviţa de Jos. Şi-a desăvârşit studiile de artă la Ploieşti, cu maestrul Nicolae Kruch. Începând din 1988 participă cu expoziţii personale la Câmpina, Ploieşti, dar şi înafara ţării, în Elveţia şi Olanda. În 1989, primeşte premiul I la Festivalul Naţional al Ministerului Culturii, iar în 2000 participă la o expoziţie internaţională în Belgia. [...]
proză Florin DOCHIA - Samuel baroc (fragment). Dumnezeu părea că l-a uitat pe Samuel în micul apartament de la etajul al treilea. De altfel, nici Samuel nu-şi prea amintea de Domnul, chiar dacă, întrebat vreodată, ar fi spus că e mai degrabă gnostic. Sau ateu? Nu, că ateu însemna deja atitudine, deci legătură, iar între ei nu era legătură, nu trecea nici un sunet. [...]
câmpineni la «gaudeamus» 2011 - Diana Trandafir - Translucide - Codruţ Constantinescu - În labirint sunt umbre şi lumini [...]
historia mirabilis Codruţ CONSTANTINESCU - Radiografia raiului sovietic în 1934. Versiune oficială. Biografia lui Alexandru Sahia este destul de săracă. Alexandru Sahia, cu numele său iniţial Alexandru Stănescu, s-a născut în comuna Mânăstirea, din fostul judeţ Ilfov, la 11 octombrie 1908, fiind al fiu al unui ţăran înstărit. Copilăria, până la 12 ani, şi-a petrecut-o în satul natal. După ce a absolvit clasele primare, în anul 1920, Alexandru Stănescu a fost înscris de tatăl său la Liceul Militar Dimitrie Sturdza din Craiova.
historia mirabilis Serghie BUCUR - Acum 170 de ani, la Floreşti-Prahova. Sublima viaţă la ţară. Negreşit, Prahova păstrează, pe pământurile ei, dovezi certe de civilizaţie, istorie şi cultură. Harta acestora – impozantă în foaierul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie din Ploieşti – impresionează prin puzderia de situri bine conservate, precum şi prin săpăturile şi cercetările arheologice în actualitate. [...]
incursiuni Jacques Derrida, dincolo de aparenţe. «Celălalt este secret pentru că este altul». [...]precizez astăzi două idei: 1) E o istorie a „deconstrucţiei”, în Franţa şi în străinătate de mai mult de trei decenii. Acest drum, nu spun această metodă, a transformat, a deplasat, a complicat definiţia, strategiile, stilurile care ele însele variază de la o ţară la alta, de la un individ la altul, de la un text la altul. Diversificarea esenţială a deconstrucţiei care nu e nici filozofie, nici ştiinţă, nici metodă, nici doctrină, ci, cum am spus-o adesea, imposibilul; şi imposibilul precum ceea ce vine. 2) Chiar înainte de această secvenţă istorică (între treizeci şi patruzeci de ani), trebuie să reamintesc premisele nietzscheene, freudiene şi, mai cu seamă, heideggeriane ale deconstrucţiei. Şi, cu precădere, în ceea ce-l priveşte pe Heidegger, există o tradiţie creştină, mai precis lutherană, pe care Heidegger o numeşte Destruktion. [...]
folclor Gherasim RUSU TOGAN - Cântecul vieţii în spectacolul nunţii. Grandios şi încărcat de semnificații, spectacolul nunții depăşeşte, în lumea tradițională, toate celelalte forme de manifestare colectivă, atât prin mulțimea simbolurilor ce le incifrează, cu sens inclusiv benefic, cât şi prin gestica sa amplă, concretizată în dans, strigătură, mişcare ritualică şi fabulație oratorică. [...]
artişti români de succes Marina NICOLAEV - Sculptorul VIRGIL – din Inima României spre Universalitate. În cadrul Salonului International „Art en Capital” la Grand Palais din Paris, artistul plastic VIRGIL (Măgheruşan) de naţionalitate franceză originar din România a luat Medalia de Onoare, la Salonul Artiştilor Francezi. [...]
<<<<<<<<< află mai multe>>>>>>>>>
Casa cu grifoni (Primăria Câmpina) grafică de Ştefania Stroe
Revista Noua - arhiva seria a treia
Revista Nouă
Director Fondator al seriilor a treia şi a patra: Constantin TRANDAFIR
