Citeşte în cel mai recent număr:
editorial Florin DOCHIA - Twitteratura, o nouă avangardă? ...Cel mai nou front deschis în acest război are ca protagonist una dintre reţelele sociale, care a interferat cu literatura, lansând chiar o „ramură” a acesteia, cu caracteristici specifice restricţiilor mediului utilizat. Lupta se desfăşoară pe teritoriul numit Twitter, ale cărui „parcele” sunt limitate la texte de 140 de caractere. Strategiile sunt cele vechi, avem de-a face tot cu ping-pongul verbal între „clasici”, lăudătorii bibliotecilor şi apărătorii cuvintelor cu mai mult de trei silabe, şi „moderni”, care - ruşine lor! - încearcă să considere spaţiul Internetului drept o oportunitate de reînnoire a formelor şi genurilor literare, cel puţin ca modalitatate de editare. [...]
convorbiri critice C. Trandafir . Puterea imaginarului. Imaginarul e mai adevărat decât realul, precum sacrul se situează deasupra profanului. Deşi ambele vieţuiesc în complementaritate. Baudelaire numea ficţiunea „la reine du vrai”. Cine reconstruieşte o nouă lume, a lui, cum face artistul veritabil, neapărat porneşte de la o realitate umană, pe care o transgresează. Pentru unii, aceste clişee sunt arhicunoscute, pentru alţii - nonsensuri. Se înţelege, argumente pro n-au loc în acest scurt început; ori se dă crezarea enunţului, ori se purcede la informaţii în materie din zecile de mii de pagini autorizate. Măcar de la Gilbert Durand la Philippe Walter. [...]
eseu Ana-Maria Constantin - Din istoria optzeciştilor. Mariana Marin (10 februarie 1956 – 31 martie 2003). Autoarea volumului Un război de o sută de ani (1981), cu care şi-a deschis cariera poetică, este „o optzecistă atipică” . Poezia ei este lipsită de ludicul şi de ironia asupra exteriorului, atât de frecvente în scrierile altor colegi de generaţie. Debutul editorial este interpretat de Radu G. Ţeposu ca „un exerciţiu metodic de detaşare ironică faţă de eul propriu” . [...]
interviu Ştefania şi Marius Stroe: „Nu există adevăr absolut, în artă!”Ştefania este câmpineancă şi are 35 de ani. A absolvit, la Bucureşti, Universitatea de Arte, Secţia Sculptură şi are master în arte vizuale, predând, în acest domeniu, la Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” din Breaza. Soţul Ştefaniei, Marius , are 36 de ani şi s-a născut la Câmpina, având rădăcinile la Telega. Şi el a terminat Universitatea de Arte, Secţia de Sculptură, la fel, cu master în arte vizuale, acum fiind asistent la Facultatea de Arhitectură din Capitală. Cei doi soţi se cunoşteau dinainte de a-şi urma studiile, facultatea nefăcând decât să-i aducă din nou împreună, pentru a-şi uni destinele, marcaţi de aceeaşi pasiune: sculptura. Aceasta le-a conferit recunoaşterea în 2008, când au devenit membri ai Uniunii Artiştilor Plastici. [...]
eseu Gherasim RUSU TOGAN - Două destine amăgite de o fatidică stea: Poeţii Şt. O. Iosif şi Dimitrie Anghel. Niciodată, la noi, pe canavaua biografiilor atât de nefericite ale scriitorilor şi artiştilor, nu s-au înscris istorii, al căror dramatism să fi depăşit pe cea stropită cu lacrimi şi sânge, trăită de doi poeţi prezenţi la porţile veacului al XX-lea, emblematici ca referinţă valorică: Ştefan O. Iosif şi Dimitrie Anghel. Ambii au fost absorbiţi de magicul cântec al unei predestinate şi dualiste muze: Natalia Negru. Dramatic scenariu şi iscusită întocmire de situaţii ! [...]
eseu Florin DOCHIA - Camus a avut mereu dreptate.A trecut un an de la efervescenţa mediatică prilejuită de marcarea jumătăţii de veac care s-a scurs în gândirea europeană după dispariţia lui Albert Camus. Dosarele de autor oferite atunci de presa franceză – v. Magazine Littéraire”, „Nouvel Observateur”, L’Express, Philosophie Magazine etc. – au readus în prim-plan ideile filosofului şi au subliniat actualitatea acestora. S-a constatat, pe bună dreptate, că Albert Camus nu dispăruse nicicum din dezbaterea intelectuală după începutul absenţei sale fizice. [...]
semnal editorial Christian Crăciun - Daimonul şugubeţ. Sunt un insaţiabil cititor de amintiri, orice pod care face legătura cu trecutul personal al autorului sau cel macro, istoric mă fascinează. De aceea am citit cu delicii Amintirile anapoda ale maestrului Ion Ochinciuc. Erau mai multe premize pentru o lectură atractivă: vârsta naratorului, născut în 1927, deci a fost martorul unei foarte bogate şi agitate istorii a veacului XX, originea basarabeană, experienţa de scriitor, cariera de om care a lucrat cea mai mare parte din viaţă în Radio, în perioade din care, slavă Domnului, ai ce povesti, spiritul satiric şi bonom, memoria prodigioasă. [...]
incursiuni Elena-Corina Cernica - Fantasticul eliadesc. Cei care s-au ocupat de proza lui Mircea Eliade au remarcat că una dintre categoriile estetice de bază pentru construcţia literară este fantasticul. Unele dintre cercetările întreprinse până acum au identificat elementele de structură ale fantasticului, modalităţile folosite de autor pentru a-l reda, câteva sensuri caracteristice prezente în scenariul unui text literar sau la nivelul întregii opere eliadeşti. Au fost puse la punct, de asemenea, schemele fantasticului din romanele şi din nuvelele lui Eliade. Astfel de evaluări au primit o anumită influenţă dinspre temele din lucrările de teorie a fenomenului religios şi de istorie a religiilor ale lui Mircea Eliade, fapt subliniat de unii dintre critici. [...]
cronica plastică. Cornel Sântioan Cubleşan - Arborescenţe ale realului. Factorii care potenţează pictura artistului Scărlătescu sunt: sensibilitatea, inteligenta, imaginaţia, severitatea faţă de sine, harul şi instinctul de a-şi urma propria-i cale, prin alegerea şi însuşirea unei anumite culturi, prin stăpânirea unor tehnici ale picturii în concordanţă cu idealul estetic asumat prin însăşi experienţa sa biologică, spirituală, cu trăirile ei. În ultima sa expoziţie din octombrie 2011, artistul se ridica la o cotă înaltă.
<<<<<<<<< află mai multe>>>>>>>>>
Casa cu grifoni (Primăria Câmpina) grafică de Ştefania Stroe
Revista Noua - arhiva seria a treia
Revista Nouă
Director Fondator al seriilor a treia şi a patra: Constantin TRANDAFIR
